De marți, Emilian Dolha s-a despărțit oficial de Dinamo. După multe insistențe, a acceptat să ofere un interviu pentru Pro Sport. În premieră, „Ema” a comentat episodul de anul trecut, în care a fost înjurat de Turcu, a discutat despre nedreptățile care i s-au făcut la Dinamo, dar și despre greșelile sale.
Ema, de ce nu ai mai prelungit contractul cu Dinamo? Eu m-am înțeles cu domnul Badea în două minute. Am acasă contractul, însă am avut o doleanță: să primesc salariile pe noiembrie și decembrie. Mi s-a spus să facem o reeșalonare pentru martie, aprilie și mai. Pentru șefi fotbalul e o afacere, pentru mine e altceva. Da, dar de atunci nu ai mai jucat în niciun meci… E problema antrenorului cum face echipa. Eu îi mulțumesc domnului Andone pentru că mi-a dat ocazia să apăr în 17 meciuri în ultimul an de contract. Ce pot să spun însă este că în România nu contează cum te pregătești sau cum muncești!
Să înțeleg că și tu ești o victimă a proiectului „New Dinamo”? Întinerirea e un demers ok, însă consider că sunt jucători la Dinamo care au ce învăța de la un Dolha, un Mărgăritescu, un Cătălin Munteanu sau un Dănciulescu. După meciul cu Brașov, când m-am accidentat, m-am simțit exclus. Atunci, antrenorul cu portarii mi-a spus că trebuie să merg la echipa a doua. Aș fi avut alte pretenții de la un om alături de care lucrez peste 80% din timp. Aș fi vrut să-mi spună „ești slab”, „ești scund”, „ești gras”, orice! E greu însă pentru un antrenor în România să aibă coloană vertebrală!
Nu ai vorbit niciodată despre episodul de la Urziceni, atunci când Vasile Turcu te-a înjurat în direct la televizor. Ce ai simțit în acel moment? O parte din mine a murit. Mi-am dat seama că în fotbalul românesc cuvinte ca „demnitate”, „onoare”, „omenie”, „echilibru” există doar pentru Dex.
Te-a sunat vreodată domnul Turcu să-și ceară scuze? Nu. Și nu cred că avea de ce să o facă. Dacă ar fi trebuit să sune pe cineva, atunci persoana aia era mama mea. Eu am înțeles atunci ce era de înțeles, mama nu cred însă că a putut să o facă.
„L-am nenorocit pe Țălnar”
Multă lume a spus că Dinamo putea lua titlul atunci fără greșelile tale de la Cluj. Colegii tăi, suporterii, presa lăudau jocul echipei lui Țălnar… Stai! Eu vreau să îi cer scuze domnului Țălnar. Așa cum spunea și el: „Spionule, m-ai nenorocit!”. Chiar l-am nenorocit! Este singurul antrenor căruia îi cer scuze. Însă nu cred că așa am pierdut noi titlul, ci la egalurile de acasă cu echipele mici.
Practic, după episodul Urziceni, tu ai evitat să mai interacționezi cu o parte a conducerii. Îmi aduc aminte că la un meci în care erai accidentat ai mers în peluză. De ce? Ce să caut în oficială? De atunci eu nu am mai vorbit niciodată nici cu domnul Turcu, nici cu domnul Borcea. La finala de la Brașov am stat printre suporteri, am fost ultras (râde). Am cântat, am încurajat echipa de la tribună. Uite, am în geantă biletul… sectorul N, locul 13, rândul 15.
Totuși, în trecut ai primit cadou un ceas destul de valoros de la Cristi Borcea. Îl mai ai? Nu! Nu mă întreba ce am făcut cu el. Îți pot spune doar că nu l-am vândut.
Să revenim la finală. A trecut supărarea? Nu e așa ușor. La final am rămas surprins, cu un gust amar de felul în care s-au exteriorizat cei de la Steaua.
„Mă așteptam ca Dodel sau Surdu să râdă de Torje”
Te referi la scandarea cu „plânge Torje”? Da! Și la asta, și la faza cu Bărboianu… E o atitudine limitată, frustrată. Mă așteptam la așa ceva de la unul ca „Dodel” Tănase sau Surdu, dar de la Nicu Dică sau Bănel… Ei au ștaif de campioni. Nicoliță i-a pus-o în vinclu lui Zapata la Iași, nu mai spun de episodul de pe „Bernabeu”. Ar fi trebuit să înțeleagă ce i s-a întâmplat lui Bărboianu, nu să râdă de el.
Să vorbim de viitor. Ce urmează pentru tine la 31 de ani? Îți răspund cum i-am răspuns unui antrenor de la Dinamo care mi-a spus că nu are ce să mai facă cu mine pentru că sunt bătrân: „Cum sunt eu așa, bătrân, o să apăr până la 40 de ani, așa cum a făcut-o Costel Câmpeanu «Burebista»”.
Ai accepta o ofertă de la Rapid sau Steaua? Niciodată! Pentru mine a fost o mare onoare să îmbrac tricoul lui Dinamo. Îți răspund cu acel cântec din PCH: «M-am născut și am să mor câine». Cu toate că nu o se neg niciodată perioada din Giulești. E munca mea. Nu și-a negat el Petre Țuțea trecutul legionar, nu o să-mi neg eu acum trecutul.
Îți menții declarația și dacă îți aduc aminte că ai de primit 107.000 de euro de la Dinamo? De unde știi tu de suma asta? Eu știu că am de luat multe cutii de Red Bull de la Fane Bărboianu, Grigore, Vlăduț… Pariuri neonorate… Fac apel pe această cale la acești băieți să-și onoreze datoriile ( râde). Nu am făcut socoteala la bani, știu că din octombrie nu am mai primit nimic. O să depun și memoriu…
„Le mulțumesc domnilor Rednic, Bratu, Țălnar, Andone, Mihăescu, Orac, Bonetti, Bozzini și în mod special lui Nițu și Ciobotariu pentru că au avut răbdare cu mine și m-au antrenat. Dacă am uitat pe cineva, îi rog să mă ierte „, Emilian Dolha, portar
„Portarul meu preferat din Liga I este Brăneț de la Oțelul. Nu este nicio ironie, îl respect pentru că are puterea să stea rezervă la Oțelul”, Emilian Dolha, portar
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER